“După amiezele mele de sâmbătă-s albastre”. Așa sunau versurile unui cântec pe care nu mi-l aduc aminte perfect. Dar cam asta simți tu ca suporter neutru când vezi cum echipa asta nouă (de ceva ani) a lui Arsenal crește frumos și organic (să folosim și termeni la modă).
E o echipă care seamănă la toate capitolele cu antrenorul ei, dârză și creativă, tânără și ambițioasă, imperfectă pe alocuri dar plăcută ochiului. Arsenal a știut mereu, pe ce să cheltuiască banii, așa a făcut și vara asta: a acoperit locurile goale, dar le-a acoperit cu jucători care pare că sunt aici de ani de zile.
Eu unul când văd numele Arsenal pe afiș, știu că voi avea parte de o partidă despre care la final nu o să zic “90 de minute pierdute”! Nu, Arteta a reușit să creeze o echipă care an de an tinde la mai bine.
Dacă anul trecut s-a prezentat precum elevul de clasa a IX-a în luptă cu cel de clasa a XII-a, sezonul 23-24 dă speranțe suporterilor din Nordul Londrei că Arsenal știe ce face și că în acest sezon, ei, suporterii o să se bage seară de seară în pat, visând că la anul în mai e rândul lor să se bucure!
Comments